Anul trecut am avut ocazia să ajung de 3 ori în Barcelona, în iunie, septembrie și la început de decembrie. N-am intenționat asta, așa s-a nimerit, spre norocul meu 🙂 Doar prima ieșire a fost plănuită de mine, celelalte mini-vacanțe am mers cu prietenii și cu familia, ei fiind cei care au decis destinația. Prima mea vizită în acest frumos oraș, capitala cosmopolită și plină de viață a Cataloniei, a fost de fapt în iunie 2005. Atunci am plecat la drum cu așteptări mari și n-am fost dezamăgită. M-am simțit extraordinar de bine în acest oraș magic, plin de istorie, de artă, de arhitectură frumoasă, de mâncare delicioasă și de oameni frumoși. Mi-a plăcut atât de mult încât, după cum vedeți, mă reîntorc de câte ori pot.
Barcelona oferă vizitatorilor o grămadă de atracții turistice dar ceea ce o face faimoasă este după părerea mea arta și arhitectura sfărșitului de secol nouăsprezece și început de secol douăzeci, ceea ce spaniolii numesc “modernism catalan”, un stil de artă foarte decorativ, similar cu Art Nouveau. Majoritatea celor care vin să viziteze Barcelona au auzit de Antonio Gaudi și au venit aici ca să-i caute operele. Iar orașul este plin de moștenirea lăsată de Gaudi. Ea include cel mai vizitat obiectiv turistic, bogat ornamentata și faimoasa “Sagrada Familia”, considerată capodopera arhitectului catalan, o biserică neconvențională și originală, încă neterminată; Casa Mila sau La Pedrera, voluptoasa clădire de apartamente, precum și predecesoarea ei, ondulata Casa Battlo, cu balcoanele ei impresionante și coloanele înguste care seamănă cu niște oase, sau fantasticul parc Guell, parcă desprins din poveste, cu casele sale de turtă dulce, cu mosaicurile și băncile în valuri și celebra șopârlă pe care toată lumea vrea să o fotografieze. Și asta nu e tot.
Pe lângă cele menționate până acum, Barcelona are evident și atracții care nu poartă semnătura lui Gaudi. Pentru început mai există și alți arhitecți care au îmbrățisat modernismul, cum ar fi Lluís Domenech i Montaner, arhitectul fabulosului Palau de la Musica Catalana (Palatul Muzicii Catalane). Sau, ca să mergem înapoi în timp, impunătoare catedrală gotică, care cuprinde 28 de capele, un impresionant altar baroc și o curte interioară cu o fântână și niște gâște vii. Catedrala se află în cartierul gotic, un labirint de străduțe înguste, din timpuri medievale, mărginite de clădiri de locuit. Mai există și o grămadă de muzee excelente, printre care Muzeul Național de Artă Catalană, care adăpostește o frumoasă colecție de artă care arată dezvoltarea artei catalane, Muzeul de Istorie al Barcelonei, un sit arheologic subteran, unde putem admira zidurile romane ale vechiului oraș sau Muzeul Picasso cu o colecție de tablouri, desene și schițe ale artistului.
Principalul loc de promenadă al orașului și locul unde toți turiștii ajung mai devreme sau mai târziu se numește Las Ramblas și începe de la Placa de Catalunya, continuând până în port. Ca toate locurile de acest gen, e plină de baruri și restaurante pentru turiști, de artiști ai străzii, de magazine de suveniruri, de chioșcuri de flori, de desenatori de portrete, de statui umane – ninja, mușchetari, roboți sau tot felul de personaje în costume de epocă. Și lista poate continua. Cam pe la jumătatea traseului se găsește Mercat de la Boqueria, cea mai vizitată piață din Barcelona, un loc fremătând de viață, un adevărat deliciu pentru simțuri. E plină cu tarabe pe care sunt etalate o selecție impresionantă de fructe, legume, cărnuri, brânzeturi, produse de patiserie și dulciuri.
Barcelona a fost organizatoarea Jocurilor Olimpice din 1992 și unele dintre clădirile folosite atunci se pot vizita și azi. Orașul e faimos și pentru clubul său de fotbal, FC Barcelona. Dacă ești un împătimit al fotbalului poți vizita Camp Nou, stadionul echipei FC Barcelona precum și muzeul echipei FC Barcelona.
Sunt mult mai multe de văzut în Barcelona decât ce am menționat eu aici. Mai sunt și plajele, și zona portului, dealul Montjuic cu multele sale atracții turistice, parcurile, bisericile vechi, muntele Tibidabo cu al său parc de distracții plus o grămadă de muzee răspândite prin oraș.
După cum am amintit în primul paragraf, Barcelona este capitala Cataloniei, una dintre cele 17 regiuni autonome ale Spaniei. Catalanii au un sentiment foarte puternic al identității culturale, considerându-se diferiți față de restul Spaniei. Pentru vizitator asta înseamnă șansa de a veni în contact cu o moștenire culturală distinctă, moștenire de care catalanii sunt foarte mândrii. Pe multe clădiri din Barcelona se poate vedea steagul catalan, însoțit în unele cazuri de mesaje prin care se cere independența față de Spania. Catalonia are ca limbă oficială și catalana, pe lângă spaniolă. În timpul dictaturii lui Franco, cultura și limba catalană au fost reprimate sever și numai după moartea lui Franco în 1975 a fost posibilă înflorirea acestora. Astăzi toate semnele din oraș sunt în catalană. Dacă știți puțină spaniolă și puțină franceză puteți să vă distrați încercând să înțelegeți catalana scrisă. Catalana vorbită este altă poveste 🙂 De obicei semnele sunt și în spaniolă și în engleză.
Cu ocazia primei mele vizite în 2005 n-am fost foarte impresionată de mâncare. Îmi aduc aminte și acum de prima mea masă în Barcelona, niște cartofi fierți de două zile acoperiți de ketchup. Lucrurile sunt foarte diferite în 2016, mâncarea a fost delicioasă.
Ca în majoritatea orașelor europene, cel mai bun mod de a te deplasa prin oraș este transportul public sau pur și simplu pe jos. Metroul din Barcelona este moderat ca preț, ușor de navigat, rapid, eficient și per total foarte decent. În anumite instanțe și taxiul este o opțiune viabilă – de exemplu dacă poți împărți costul la doi sau trei. Părerea mea însă e că cel mai bun mod de explorare este pe jos.
Barcelona are norocul de a avea o vreme excelentă, fiind acea parte de Europa unde soarele strălucește chiar și iarna. De asemenea, datorită aplasării ei la Marea Mediterană vara pare mai puțin sufocantă decât în majoritatea Spaniei.
Din Barcelona se pot face multe excursii de o zi. Montserrat, Girona, Figures, Sitges, Tarragona, Vilanova i la Geltrú, sunt cu toatele ușor accesibile cu trenul. Tot ce aveți de făcut e să alegeți între plajă, munte sau orășele mici și pitorești.
În concluzie Barcelona e un loc pe care îl recomand tuturor, unde îmi place oricând să mă reîntorc și unde mi-ar plăcea – de ce nu? – chiar să locuiesc câțiva ani.
Câteva fotografii din Barcelona
Un afiș care cere independența
O statuie vie deghizată în Gaudi
Parcul de distracții de pe muntele Tibidabo
Bună Andreea, mă bucur că ai reînceput să postezi, îți citesc cu plăcere impresiile de călătorie! Barcelona e și unul din orașele mele preferate, am fost de mai multe ori pe acolo, iar prima dată am făcut cred că vreo două mii de poze… mi-au adus ceva nostalgie pozele tale.
Aștept cu nerăbdare și alte postări, până atunci numai bine!