Mar 092017
 

Din nou despre Varanasi

În seara celei de-a doua zile în Varanasi am avut șansa să traversez una dintre cele mai absurde intersecții pe care le-am văzut în viața mea. Îmi pare rău că n-am făcut o poză deși nu știu dacă aș fi putut surprinde nebunia momentului. Cam ăsta e Varanasi și prin extensie India… până și traversarea unei intersecții poate fi o aventură 🙂 După cum ziceam și în articolul anterior, la suprafață orașul e haotic, dezorganizat, de-a dreptul murdar. Traficul e turbat și claxoanele te asurzesc, dar odată ajuns pe malul Gangelui și mai ales odată cu venirea serii se așterne liniștea și viața capătă o altă dimensiune. Dedesupt se simte un calm, o seninătate, un ritm de viață care se măsoară nu în secunde sau minute ci în secole. Așa cum, în seara celei de-a doua zile, la vreo jumătate de oră distanță de traversarea menționată mai sus am ajuns într-un colț liniștit numit Jolly Music House unde am asistat la un concert de muzică clasică indiană și la un spectacol de dans Karthak. Dacă de Gange, de ghat-uri și de ruguri auzisem înainte să ajung aici, nu știam că Varanasi este faimos și pentru muzica clasică indiană. Mulți dintre cei mai mari reprezentanți ai muzicii clasice indiene provin din Varanasi, incluzând Ravi Shankar, celebrul cântăreț de sitar afiliat cu Beatles și cu Woodstock. Într-o încăpere simplă, cu pereții decorați cu sitare ne-am așezat pe podea și am ascultat vreme de oră ritmurile vag familiare ale muzicii clasice indiene. Tabla, sitar, mai târziu voce și un instrument ciudat despre care am aflat mai târziu că se numește cutie shruti. Am avut parte si de un “duel” între tablă și sitar, sitarul stabilind ritmul și tabla ținând pasul. Am fost impresionată mai ales de muzicianul de tabla ale cărui mâini se mișcau cu așa o repeziciune că întreg tabloul părea ireal. În a doua jumătate de oră am asistat și la un dans tradițional, pe nume Kathak, unul dintre formele de dans clasic indian. Dansatorul, ale cărui picioare erau înfășurate în niște clopoței, ne-a arătat trei forme distincte de dans Kathak, fiecare dans spunând de fapt o poveste.

Următoarea zi a început dimineața devreme, cu cea mai recomandată activitate turistică din Varanasi, o excursie cu barca la răsăritul soarelui. Toate ghidurile turistice și toate website-urile pe care mi-au picat ochii descriau experiența ca fiind de esențială și poate că am avut noroc dar chiar a fost ceva deosebit de frumos. Am ajuns la ghat-uri când încă se lumina de ziuă. Peste oraș plutea o ceață ușoară dar vizibilitatea era totuși bună. La urcarea pe barcă am cumpărat o ofrandă, un recipient cu o lumânare și câteva flori, pe care trebuia să o aprind și să-i dau drumul pe râu. Era încă destul de frig când ne-am îndepărtat de mal. Râul era plin de bărci cu turiști, cu țoții făcând același lucru ca și noi, privind răsăritul și făcând sute de poze. Soarele a început să se ivească și dintr-o dată totul a devenit magic. Clădirile colorate erau scăldate în lumina aurie a răsăritului. Pe trepte, o activitate febrilă. Ghat-urile fremătau deja de oameni, veniți pentru ritualul de dimineață, mulți indieni în apă până la brâu făcând “puja”, salutând apariția soarelui. Unii se spălau pe cap, pe dinți, alții se bărbiereau, dohbi wallah spălau rufe, pescărușii plonjau în râu, turiștii făceau fotografii. Printre indieni, un turist japonez care se încumetase să intre în apă, primul și ultimul turist pe care l-am văzut spălându-se în Gange în cele câteva zile cât am stat în Varanasi. Dăm drumul ofrandelor pe rău. La Manikarnika Ghat ardeau multe ruguri, acolo activitatea e în toi 24 de ore din 24. Un templu este parțial cufundat în apă, prăbușit se pare sub propria greutate. Parcurgem foarte încet drumul înapoi în timp ce ritmul activității crește. Lumina este divină, farmecul e imposibil de negat.

După plimbarea cu barca la răsărit am revenit la hotel pentru micul dejun. Se anunța o zi cu soare, prima zi cu soare adevărat de când pusesem piciorul în India. Soarele ardea chiar cu forță și m-am bucurat de el din plin, pentru că s-a nimerit să merg la o clasă la un centru de yoga, clasă care s-a ținut pe acoperișul centrului, în plin soare 🙂 M-am felicitat că avusesem inspirația să-mi dau cu cremă de protecție solară înainte să plec de la hotel. După yoga, încă o plimbare de-a lungul ghat-urilor către capul sudic Assi Ghat. După-amiaza a fost una liniștită, petrecută pe terasa pensiunii, unde am avut o sedință de henna. Înainte de cină am avut din nou parte de o cursă maniacală cu tuk-tuk-ul până la restaurant.

În ultima dimineață în Varanasi am făcut o excursie la Sarnath, unul dintre cele patru locuri sacre din circuitul de pelerinaj budist. Aici a ținut Buddha prima sa predică după iluminare. Am vizitat mai întâi situl arheologic și stupa și apoi câteva temple construite de țările în care budismul este o religie importantă: Thailanda, Japonia, Tibet, China, India. Fiecare templu avea un stil arhitectural diferit. Sarnath, ca și Varanasi era plin de pelerini. Întorși în Varanasi, ultimul lucru pe care l-am făcut înainte de a pleca spre gară a fost să cumpăr câteva eșarfe de mătase, cadouri pentru cei de acasă, de un magazinaș din orașul vechi. Varanasi este cunoscut și pentru industria mătăsii și pentru frumoasele sari-uri care se produc aici.

Ca final … Varanasi e un loc care nu are cum să te lase indiferent. Impresiile sunt întotdeauna la superlativ, fie în bine, fie în rău, pentru că da, este multă mizerie și Gangele este foarte poluat. Totuși, murdăria poate fi până la urmă irelevantă în impresia cu care rămâi după ce vizitezi Varanasi. Poți să-ți ții respirația și să fii obsedat să nu calci într-o balegă și să te deranjeze vânzătorii ambulanți care te asaltează din toate părțile, sau poți lua totul în plin ca pe o experiență unică 🙂 Pentru mine experiența a fost de neuitat și cred că în ciuda aerului decrepit și a mizeriei, Varanasi, vorba celor de la Lonely Planet, “nu ia prizonieri”.

Jolly Music House

Varanasi la răsărit

Varanasi de pe terasa pensiunii

Școala de yoga

Bărci la Gange

Simbolul Om (Aum) “sunetul fundamental al Universului”

Nelipsitele vaci

Varanasi de pe terasa pensiunii

Henna

Cina

Sarnath

Prăvălia de mătăsuri

 Leave a Reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>