Jan 032007
 

English version

Mi-a venit o idee nouă de afaceri şi anume să produc tricouri şi abţibilduri cu imprimeul “Am supravieţuit sărbătorilor de iarnă în România”. Treabă serioasă sărbătorile, nu glumă. N-am văzut atâta mâncare în viaţa mea. Românilor le place să mănânce mult de sărbători, mai ales după o lună de postit. Vorbind cu un tip care şi-a petrecut ultimii 20 de ani în Franţa l-am găsit plin de uimire: “Vii aici şi oameni ţi se par săraci, toată lumea se plânge. Eşti invitat undeva la prânz sau cină şi ţi se întinde o masă ca la nuntă. N-am văzut atâta mâncare nicăieri, poate doar în America”. Aşa e obiceiul în România. Oamenilor le place să-şi îmbuibe oaspeţii până când aceştia aproape pleznesc. Iar de sărbători e şi mai rau. În fiecare familie se pregătesc bucatele tradiţionale. Eşti invitat în 10 locuri în trei zile şi în fiecare casă trebuie să guşti din ce s-a gătit pentru ocazie. Cum intri pe uşă eşti întrebat “Să vă servesc cu ceva?” şi indiferent de răspuns ţi se întinde o masă pe care trebuie s-o onorezi deşi abia te-ai ridicat de la masă acum două ore. În final mănânci mult mai mult decât îţi propusesei, şi trebuie s-o faci altfel se supără gazda. Nimic nu e aruncat, totul trebuie ingurgitat 🙂 Aşa că m-am conformat şi am mâncat până când am simţit că nu mai pot. Pentru mine a fost o ocazie specială, pentru că în California nu gătesc sarmale sau alte mâncăruri tradiţionale, iar sărbătorile au fost o ocazie să gust dintr-o mulţime de bunătăţi. Probabil va trebui să ţin cură de slăbire când ajung în California.

Nişte poze cu mâncăruri tradiţionale

Sarmale cu mămăligă

Ţuică

Vin proaspăt făcut de tatăl lui Cristi

Murături

În încheiere, cozonac

 Leave a Reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>